Boala Parkinson este o afecțiune degenerativă a creierului, care provoacă anomalii progresive de mișcare. Bolnavii suferă de tremor, au mișcări lente și dificile și rigiditate la nivelul întregului corp. O boală care afectează aproximativ 2% din populația cu vârsta de peste 65 de ani, aceasta se dezvolta lent, iar primele simptome, precum tremorul și dificultatea în efectuarea mișcărilor, pot apărea la cinci-zece ani de la debutul procesului de distrugere a neuronilor. Având în vedere că provoacă dizabilități fizice, boala Parkinson reduce mult autonomia bolnavilor, care se văd în imposibilitatea de a-și gestiona viața cotidiană. Ei au nevoie de susținere, fie din partea apropiaților, fie într-o clinică specializată în tratarea și îngrijirea bolnavilor cu afecțiuni neurologice. Află mai jos ce trebuie să știi despre maladia Parkinson, de la cauze și simptome la tratament și modalități de ameliorare a calității vieții bolnavilor.
Ce este boala Parkinson
Boala Parkinson este o afecțiune degenerativă a sistemului nervos, ce are drept consecință distrugerea lentă și progresivă a neuronilor din creier. Zona afectată din creier este cea asociată controlului mișcărilor, de aceea bolnavii încep, treptat, să aibă rigiditate în mișcare și să facă gesturi lente, sacadate și incontrolabile. Simplul gest de a mânca sau de a bea ceva poate deveni foarte dificil, iar tulburările cognitive sunt un simptom comun. Boala Parkinson este doua cea mai frecventă afecțiune neurologică după maladia Alzheimer.
Tipuri de Parkinson
Există două tipuri de Parkinson, primar și secundar, în funcție de cauzele bolii, simptomele fiind aceleași.
Forma primară a bolii Parkinson nu are cauze cunoscute, dar se știe că neuronii care fac parte din substanța neagră din creier sunt distruși treptat. Acești neuroni au rolul de a secreta dopamina, un neurotransmițător care permite controlul mișcărilor. Moartea neuronilor din această regiune duce la un deficit de dopamină, care conduce la o creștere a nivelului acetilcolinei și glutamatului, alți doi neurotransmițători. Dezechilibrul duce la apariția primelor simptome de Parkinson, respectiv tremor, rigiditate musculară și incapacitatea de a efectua anumite mișcări.
Forma secundară a bolii Parkinson este provocată de o acțiune scăzută sau de inhibarea acțiunii dopaminei asupra ganglionilor bazali. Acest fenomen poate avea diverse cauze, printre care se numără o serie de factori de mediu:
- expunerea precoce sau prelungită la poluanți chimici și pesticide
- heroina sintetică, ce ar avea efecte similar unor pesticide
- intoxicația cu monoxid de carbon sau monoxid de magneziu.
- diverse medicamente, de exemplu, antipsihotice
- accidente vasculare cerebrale multiple
- demența cu corpi Lewy
- paralizia supranucleară progresivă
- alte boli, precum maladia Wilson, encefalita, hidrocefalia, atrofia multisistemică.
Cauzele bolii Parkinson
În majoritatea cazurilor, nu se știe ce provoacă moartea progresivă a neuronilor în boala Parkinson. Se știe că sunt implicați mai mulți factori genetici și de mediu, care nu sunt pe deplin cunoscuți.
Cercetătorii consideră că, pentru cazurile înregistrate după vârsta de 50 de ani, factorii de mediu enumerați mai sus joacă un rol mai important decât ereditatea în declanșarea acestei boli. Pe de altă parte, cazurile de Parkinson diagnosticate înainte de această vârstă au cauze mai degrabă genetice.
Boala Parkinson – factori de risc
Cel mai frecvent, boala Parkinson afectează pacienți cu vârsta de peste 55 de ani.
Printre alți factori de risc se numără:
- sexul – bărbații sunt mai frecvent afectați decât femeile, dar nu se cunosc motivele
- anumite gene – boala Parkinson este ereditară, mai ales în cazul pacienților tineri. Se estimează că doar 10% dintre cei bolnavi au sub 50 de ani. De asemenea, se estimează că circa 5% dintre pacienții cu forme genetice rare văd această boală manifestându-se înainte de vârsta de 40 de ani.
- depresia – este un element suspectat, dar încă se fac studii în acest sens.
Diferența dintre sindromul parkinsonian și boala Parkinson
Unele persoane pot avea simptome similare cu cele din boala Parkinson, fără ca acest diagnostic să poată fi pus. În acest caz se vorbește despre sindromul parkinsonian.
Acesta este, de obicei, cauzat de un dezechilibru al sistemului colinergic și nu de deficitul de dopamină. Este important de făcut diferența, pentru că tratamentele sunt diferite.
De asemenea, există unele boli și tratamente care pot declanșa sindromul parkinsonian:
- traume și tumori ale creierului
- accidente vasculare cerebrale minore
- unele tratamente folosite în cazul grețurilor, epilepsiei, hipertensiunii arteriale, tulburărilor psihiatrice
- unele boli neurologice rare.
Care sunt simptomele bolii Parkinson – de la bradikinezie la deficit cognitiv
Cel mai frecvent, simptomele apar în jurul vârstei de 60 de ani și, inițial, acestea pot fi confundate cu semne de îmbătrânire naturală. Pe măsură ce starea bolnavului se agravează, diagnosticul devine mai evident.
Până la momentul apariției primelor simptome, la cinci-zece ani de la debutul bolii, se estimează că 60% – 80% din celulele nervoase din substanța neagră din creier au fost deja distruse.
Simptomele motorii apar inițial frecvent asimetric, dar se răspândesc la ambele părți ale corpului în câțiva ani.
În 70% dintre cazuri, primul simptom constă în tremurul ritmic incontrolabil al unei mâini, apoi al capului și picioarelor, mai ales în stare de repaus ori perioade de stres. Tremurul scade în intensitate sau poate să înceteze atunci când bolnavul se mișcă sau doarme.
Printre celelalte simptome motorii se numără:
- rigiditate a membrelor
- lentoare a mișcărilor (bradikinezie), care devin rigide și sacadate, dificil de inițiat
- așa-numitul mers parkinsonian, cu pași mici, târâți, spatele arcuit, fără balans ori cu o mișcare minimă a brațelor
- pierderea echilibrului, care apare mai târziu în cursul bolii
Demența în boala Parkinson și alte posibile complicații
Boala Parkinson este una cronică și progresează lent, iar manifestările pot fi diferite de la un pacient la altul. Unii pacienți cu boala Parkinson trăiesc mulți ani cu simptome care le afectează mai puțin viața cotidiană. Alți bolnavi pot experimenta într-un timp foarte scurt grave dificultăți motorii.
În afară de problemele de mișcare, pacienții pot suferi de complicații diverse, unele, ca depresia și oboseala, afectându-le viața la fel de mult ca simptomele motorii. Unele dintre probleme sunt însă tratabile sau pot fi controlate.
Iată mai jos care sunt posibilele complicații ale acestei afecțiuni:
- tulburări de dispoziție, precum depresia, anxietatea, pierderea motivației. Acestea pot fi tratate cu ajutorul unui specialist.
- tulburări de somn, care apar încă de la începutul manifestărilor de Parkinson
- deficiență cognitivă (demența în boala Parkinson), care apare, de obicei, în stadiile târzii
- dificultate la înghițire, asociată cu acumulare de salivă
- incontinenţă urinară
- constipație, tractul digestiv fiind mai lent, o manifestare precoce
- hipotensiune arterială, asociată cu amețeli
- tulburări de miros (manifestare precoce)
- oboseală
- dureri în anumite zone ale corpului sau în întregul corp
- disfuncție sexuală
- pierderea dexterității
- voce tremurătoare și dificultăți de vorbire
- absența expresiei faciale, cu diminuarea ori lipsa clipitului
- ten gras și mătreață.
Ultima fază a bolii Parkinson
Pacientul cu Parkinson trece prin mai multe etape ale bolii. Dacă la început simptomele sunt mai ușoare și prezente numai pe o parte a corpului, treptat acestea se vor agrava, ajungându-se la tremor distal continuu, lipsa echilibrului și dificultăți de vorbire. În ultima fază a bolii Parkinson apare rigiditatea musculară generalizată intensă, care face imposibilă deplasarea bolnavului, ce are nevoie de îngrijire specializată permanentă.
Cât poți trăi cu Parkinson
Se poate muri de la Parkinson? Boala nu este vindecabilă, dar tratamentele fac posibilă reducerea simptomelor și încetinirea progresiei bolii. Răspunsul la întrebarea cât poți trăi cu Parkinson este acela că speranța de viață poate să fie destul de mare.
Boala Parkinson – cum se pune diagnosticul
Medicul neurolog poate să pună diagnosticul de boală Parkinson pe baza unui control de specialitate, a istoricului pacientului și a simptomelor. În prezent, nu există teste specifice pentru diagnosticarea bolii, însă medicul poate recomanda anumite investigații, pentru a exclude alte afecțiuni.
RMN în boala Parkinson
Se recomandă RMN în boala Parkinson? Printre investigațiile imagistice recomandate de medicul neurolog se pot număra tomografiile pentru identificarea leziunilor cerebrale, dar și rezonanța magnetică nucleară, pentru diferențierea demenței cu corpi Lewy.
Cercetătorii au remarcat că în creierul persoanelor cu boala Parkinson apar anumite modificări, printre care se poate număra prezența corpilor Lewy, substanțe care se găsesc în neuroni, cu rol toxic în această boală.
Medicul neurolog poate să prescrie levodopa, un medicament utilizat pentru a trata boala Parkinson, în anumite doze, pentru a vedea beneficiile tratamentului. Dacă simptomele se ameliorează, acest fapt poate să confirme diagnosticul de boală Parkinson.
Boala Parkinson se vindecă ? Tratament și terapii complementare
Răspunsul la întrebarea dacă boala Parkinson se vindecă este acela că, în prezent, nu există tratament curativ. Există mai multe tipuri de terapii pentru gestionarea simptomelor, care pot crește calitatea vieții pacientului, dar nu și pentru stoparea bolii Parkinson. Tratamentele în Parkinson pot fi medicamente care au ca scop creșterea nivelului de dopamină din creier (de exemplu, levodopa), inhibitori ai substanțelor care descompun acest hormon, precum și terapii pentru controlul simptomelor motorii, de tip antiviral și anticolinergic.
În cazul în care tratamentul medicamentos nu are efecte vizibile, se poate recurge la stimularea profundă a creierului (deep brain stimulation). O procedură chirurgicală, DBS presupune implantarea unor electrozi într-o parte a creierului. Electrozii sunt, la rândul lor, conectați la un mic dispozitiv electric implantat în piept. Acțiunea de stimulare este nedureroasă și are efecte asupra unor simptome ca tremorul și rigiditatea corpului.
Se poate preveni boala Parkinson?
În prezent, nu există nicio modalitate de a preveni boala Parkinson. Pe de altă parte, mai multe studii efectuate de-a lungul anilor au sugerat că unele obiceiuri legate de stilul de viață ar fi utile:
- Cafeaua – unele studii au demonstrat că un consum moderat ar avea un efect protector, datorită cofeinei.
- Ceaiul verde – efectul protector ar rezulta tot din conținutul de cofeină.
- Ibuprofenul – acest medicament antiinflamator nesteroidian ar fi asociat cu un risc redus de boală Parkinson.
Boala Parkinson – stilul de viață
Diagnosticul de boală Parkinson are un impact dramatic atât asupra pacientului, cât și asupra anturajului acestuia. Simptomele pot fi gestionate eficient mulți ani, dar, pe măsură ce boala progresează, pacientului îi poate fi din ce în ce mai dificil să efectueze sarcini cotidiene dintre cele mai banale, de la legatul șireturilor la mersul pe jos.
Pentru că amprenta asupra psihicului pacientului, precum și al persoanelor care îl îngrijesc poate să fie mare, un psiholog ori un psihoterapeut poate fi util în aceste situații. De asemenea, alăturarea unui grup de suport poate fi de mare ajutor.
În pofida anxietății și descurajării simțite de persoana bolnavă, este recomandat ca aceasta să aibă un rol activ în deciziile legate de îngrijirea proprie, inclusiv privind perioada în care își va pierde autonomia. În acest caz, se poate lua măsura îngrijirii specializate la domiciliu ori a internării într-o unitate medicală.
Măsuri legate de stilul de viață
O serie de măsuri legate de stilul de viață, precum cele prezentate mai jos, sunt foarte importante.
Prevenirea căderilor
În anumite etape ale bolii Parkinson, mersul pe jos poate să devină dificil. Un kinetoterapeut poate să învețe pacientul cum să meargă astfel încât să evite accidentele. De asemenea, spațiul unde trăiește bolnavul trebuie amenajat corespunzător pentru a limita riscul de căderi.
Evitarea sedentarismului
Exercițiile fizice sunt utile pentru mobilitate, echilibru, dar și pentru combaterea depresiei, pentru că stimulează producția de dopamină. Orice tip de activitate fizică este util, de la mersul pe jos la grădinărit.
Administrarea de magneziu în boala Parkinson (minerale și vitamine pentru boala Parkinson)
Există vitamine pentru boala Parkinson? Unele studii au arătat că vitamina E, obținută exclusiv din alimentație, ar avea rol protector, pentru că este un antioxidant puternic și combate stresul oxidativ, care contribuie la distrugerea neuronilor, printre altele.
De asemenea, magneziu în boala Parkinson și vitaminele B susțin conexiunile nervoase și ameliorează durerile musculo-scheletale.
Pe de altă parte, pacienții cu Parkinson sunt mai predispuși la osteoporoză, iar vitamina D poate să ajute la menținerea sănătății oaselor.
Folosirea unor tehnici de relaxare
Yoga, tai-chi, masaj, orice consideră bolnavul că i-ar fi util pentru reducerea stresului. Acest factor poate avea ca efect intensificarea tremorului.
Adoptarea unei alimentații corecte
Pentru creșterea acțiunii benefice a levodopei, este indicat ca majoritatea proteinelor din dietă să fie consumate la masa de seară. De asemenea, este recomandată menținerea unui raport carbohidrați/ proteine de 7 la 1. Dieta vegetariană ar oferi în mod natural un astfel de echilibru, potrivit unor studii.
De altfel, o dietă bogată în fructe, legume și cereale integrale oferă cantitatea de antioxidanți naturali care protejează creierul de stresul oxidativ, dar și de fibre pentru un tranzit intestinal mai bun.
Terapiile fizice, ocupaționale și de vorbire
În diverse stadii ale bolii Parkinson, acestea pot fi folosite pentru ameliorarea tulburărilor de mers și vorbit, dar și pentru contracararea problemelor cognitive.
Boala Parkinson este o patologie neurodegenerativă cronică, cu o evoluție lentă, care afectează sistemul nervos central și provoacă în principal tulburări motorii. Afecțiunea necesită o abordare complexă, de la un tratament medicamentos corect la terapii complementare, îngrijire specializată și sprijinul celor apropiați.
Sursa foto: Freepik
Resurse:
